5 martie 2016

Oricât de mult n-ai vrea să privești lumea-n culori, bucata de pământ unde te-ai născut...nu-ți permite.
Ajungi să-nțelegi că țara în care trăiești nu e cea care ți-ar putea asigura securitatea, pentru că e  țara unde oamenii nu se respectă reciproc, țara care ți-a dărâmat pensula și paleta de culori. 

Țara care mi-a alungat părinții...rând pe rând, țara...care mi-a alungat iubitul... și țara care în scurt timp îmi va alunga prietenii, rudele și pe toți restul.
Și da, e locul pe străzile căreia îmi e silă să calc, o țară inhibată, lipsită de valori sufletești și  bun-simț, țară pierdută, țară izolată, țară de nimic.
Țară care te impune să-ți faci valiza. Țară...care o să mă alunge și pe mine într-o zi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu